Probabil oricine a lansat un business online a nutrit in secret speranta ca va ajunge urmatorul Facebook sau Twitter, fie si la nivel local. Modelul de business “free”, prin care o companie face bani doar in momentul in care reuseste sa stranga o masa critica de oameni, continua sa seduca o gramada de antreprenori aspiranti.

Care sunt insa sansele sa iti construiesti un business solid pe un astfel de model? Sigur, stim ca Google a reusit, Facebook a reusit, Flickr a reusit, YouTube si Twitter se straduiesc si ei, dar ce sanse au sutele de mii de site-uri care ofera servicii sau produse gratis?

Modelul “Free” in 4 pasi

Sa vedem cum functioneaza acest model:
Pasul 1: Lansezi un serviciu sau un produs si le oferi gratuit
Pasul 2: Incepi sa-ti promovezi compania, sa faci buzz, sa apari in presa scrisa, la radio/TV, la evenimente…
Pasul 3: Te rogi ca in urma buzz-ului, serviciul tau sa fie adoptat de cat mai multi utilizatori
Pasul 4: Cand ai ajuns la un numar de utilizatori aproximativ egal cu populatia unei tari, ai 2 variante:
a) introduci o varianta premium (cu plata) a produsului/serviciului in speranta ca, daca 2-3% dintre utilizatorii gratuiti se transforma in clienti platitori, business-ul tau va deveni viabil.
b) atragi advertiseri interesati sa te plateasca pentru a avea acces la utilizatorii tai.

Capcanele modelului “free”

Pana aici toate bune si frumoase, insa de ce atat de multe business-uri isi gasesc sfarsitul in modelul free(mium). Iata cateva motive:

• Cu cat vei atrage mai multi utilizatori, cu atat iti vor creste costurile de a intretine serviciul/produsul. Sa ne gandim ca YouTube raporta cheltuieli de 1.6 milioane$/zi, iar despre Twitter se spunea ca ar cheltui cam 25 milioane $/an. Cu asemenea cifre, prea mult succes, obtinut prea repede, te poate omori.
• Modelul de business free se bazeaza pe adoptia in masa a unui produs/serviciu. Facebook face bani pentru ca toata lumea e pe Facebook, Flickr face bani pentru ca toata lumea isi pune pozele pe Flickr, Twitter … probabil asteapta sa-si faca si restul omenirii cont pentru a face bani seriosi. Problema este ca, folosind un astfel de model de business, vei putea face bani doar in conditiile in care devii lider de piata, pentru ca oamenii vor sa fie unde sunt si ceilalti oameni, nimeni nu e interesat de o retea in care sa fie singur. In aceste conditii, sansele de a reusi se reduc vanzand cu ochii, e ca si cum ai incerca sa intri la facultate in conditiile in care ar fi un singur loc disponibil in toata lumea. Hai 3, sa nu par pesimista.
• Poti fi oricand detronat. Daca ai un business cu briose sau pantofi, ai toate sansele sa-l poti lasa mostenire copiilor sau nepotilor, asa cum si tu l-ai fi putut primi de la parintii sau bunicii tai (mai putin in Romania care, timp de 50 de ani, a fost vaduvita de business-uri). Daca ai insa o retea sociala, sau un site de social-shopping, sau unul de photo sharing etc., sunt sanse destul de mari sa nu apuci sa imbatranesti cu el, cu atat mai putin sa-l lasi urmasilor. Mediul online este unul extrem de dinamic, tehnologiile se schimba de la an la an, prin urmare este foarte posibil ca un alt site sa vina din urma, sa exploateze o noua tehnologie sau tendinta a pietei, sa-ti atraga marea masa a user-ilor si sa te scoata din business.

Ce solutie ar avea antreprenorii in acest caz?

Sa nu se concentreze atat de mult pe cucerirea lumii si pe atingerea unei baza de useri de zeci sau sute de milioane, ci sa incerce sa ofere un serviciu util, pentru care lumea ar plati bani inca de la lansarea lui pe piata. Pare simplu, dar nu e.

Voi ce model de business preferati?

Pentru ca Bogdan Iordache a propus sa discutam la OpenCoffee si despre esecurile noastre, iar Alex Lapusan a avut bunavointa sa sparga gheata, m-am gandit sa preiau stafeta si sa completez greselile despre care a vorbit Alex cu cateva greseli proprii, astfel incat sa avem o imagine cat mai completa despre numeroasele feluri in care o poti da in bara cu o firma de dezvoltare software.

1. Nu-ti fa propriul CMS
Este o tentatie careia putini programatori ii pot rezista, dupa cum observa si Alex. Desi pare o solutie buna la prima vedere, care ti-ar reduce timpul de dezvoltare a unui site, in practica se va dovedi o varianta foarte costisitoare. Este de preferat sa folosesti un CMS existent, testat deja de piata, la care contribuie sute de programatori pasionati, pentru care exista module si plugin-uri care adauga noi functionalitati, decat sa incerci sa reproduci toate aceste functionalitati cu o echipa de cativa oameni. Singura varianta in care se justifica dezvoltarea propriului CMS, in opinia lui Alex, este atunci cand scopul principal al firmei este vanzarea respectivului CMS.

2. Nu te diferentia (doar) prin pret
Vad in ultimul timp foarte multe reclame ale unor firme care se ofera sa-ti faca un site pentru 100 ron. Desi a face cat mai multe vanzari este dorinta oricarui antreprenor, exista cazuri in care vanzarile pot ingropa o afacere. Daca singurul motiv pentru care iti gasesti clienti este ca esti mai ieftin decat concurenta, ti-ai redus singur sansele de dezvoltare.

Un client care se uita doar la pret este un client pe care nu-l poti fideliza, este un client care (cel mai probabil) nu intelege domeniul acesta si utilitatea unui site sau a unei aplicatii bine facute, este un client cu care va fi greu de discutat, care-ti va cere tot timpul discount-uri (pentru ca asa l-ai obisnuit), care va vrea ca site-ul sa aiba toate functionalitatile posibile si imaginabile la pretul unei pagini de prezentare si care te va parasi in secunda in care va aparea un competitor mai ieftin decat tine.

3. Calculeaza-ti costurile
Daca ai inceput ca freelancer, probabil orice contract in plus era binevenit. Daca vei face trecerea de la freelancer la firma cu angajati, vei constata ca situatia se schimba drastic. Nu-ti mai poti permite sa accepti orice contract, pentru ca te vei putea trezi ca sumele incasate nu reusesc sa acopere cheltuielile cu angajatii si cu sediul. Mai mult chiar, incasarile vor trebui sa-ti acopere si perioadele fara activitate, in care vei avea in continuare cheltuieli de functionare, desi veniturile vor fi zero. In astfel de situatii, cashflow-ul din Excel este aliatul tau de baza, chiar daca-ti va da uneori cosmaruri noaptea.

4. Spune NU
Una dintre abilitatile de baza, fara de care nu vei reusi sa supravietuiesti in acest domeniu, este puterea de a spune nu in anumite situatii si anumitor persoane. Cei care au lucrat in domeniul dezvoltarii web stiu ce inseamna asta: clienti care te suna de cateva ori pe zi sa-ti spuna toate ideile care le-au trecut prin cap referitoare la ce vor de la aplicatie. Clienti care se razgandesc brusc dupa ce ai terminat o etapa si care vor modificari ce ar presupune rescrierea intregului cod de pana atunci. Clienti nehotarati care vor sa muti un buton mai la dreapta, mai stanga, sa-l faci mai mic, mai mare, mai rotund, mai patrat etc. Clienti care vor navete spatiale si site-uri care sa ciripeasca… si lista poate continua pe cateva pagini. Cat timp nu spui clar, de la inceput, care sunt conditiile in care se lucreaza, care sunt modalitatile de trimitere a cerintelor, care este procedura de validare a fiecarei etape si in ce conditii se accepta modificarile, esti in mare pericol sa-ti pierzi luni de zile (si nopti) incercand sa multumesti un client cu orice pret.

5.  Lanseaza-ti propriile produse
Pe langa dificultatile gestionarii relatiei cu clientii, un alt neajuns al activitatii de dezvoltare de software la comanda este scalabilitatea afacerii. Pentru a creste o astfel de afacere, ai 2 variante: sa cresti numarul de ore tarifabile (care presupune angajarea de noi persoane, dar si cresterea cheltuielilor cu sediul) si/sau sa cresti tariful/ora. Cresterea va fi insa lenta, iar o firma care-si creste dimensiunile iti va crea noi probleme cu gestionarea si conducerea ei.

Varianta optima, la care recurg majoritatea firmelor de soft, este aceea a lansarii propriilor produse sau, ca sa preiau o expresie folosita de Radu Georgescu intr-o prezentare, sa dezvolti o aplicatie o data si sa o vinzi de un numar nelimitat de ori.

Mai sunt si alte greseli pe care le-ati facut?

Sursa foto: fail blog

Startup Fest este o suita de 2 workshop-uri despre antreprenoriat sustinute de Marius Ghenea si Doug Richard. Cele 2 evenimente sunt organizate de Fudatia Post-Privatizare si vor avea loc in Bucuresti, pe 22 martie si Cluj-Napoca, pe 14 octombrie.

Temele abordate de cei 2 antreprenori si investitori vor fi avantajele si dezavantajele muncii pe cont propriu, cum sa-ti transformi ideile in afaceri profitabile, ce pasi trebuie sa urmezi pentru a-ti construi o cariera antreprenoriala.

Fiecare workshop va dura 3 ore si va avea aproximativ 250 de participanti. Participarea este gratuita, in limita locurilor disponibile, prin completarea formularului de inscriere disponibil pe StartupFest.

Go USA!Roadshow este unul dintre cele mai importante evenimente organizate de Camera de Comert Romano-Americana (RACC) si va avea loc anul acesta in orasele Bucuresti (21 martie), Constanta (22 martie), Brasov (23 martie), Sibiu (24 martie) si Timisoara (25 martie).

Editia din Bucuresti va avea loc la Bucharest Hubb, incepand cu ora 8 AM si va avea ca invitati oameni de afaceri romani si americani, specialisti americani in finante, juridic, dreptul muncii, precum si oficiali americani.

Timp de o jumatate de zi, evenimentul isi propune sa ne dea raspunsuri la intrebari cum ar fi:
• Este momentul potrivit pentru a incepe un business in SUA?
• Care industrii din Statele Unite sunt in crestere?
• Unde gasim cei mai buni oameni?
• Ce tip de business ar fi mai potrivit?
• Ce organizatii ma pot ajuta sa-mi deschid business-ul?

Prezentarile speaker-ilor vor acoperi urmatoarele teme:
• Infiintarea unei companii in SUA
• Distributia si marketing-ul in SUA
• Obtinerea de finantare
• Parteneriate cu alte companii americane
• Tipuri de vize
• Strategii fiscale
• Studii de caz prezentate de oameni de afaceri romani care activeaza pe piata americana

Tariful de participare este de 12 euro, iar inscrierile se fac pe acest site pana pe data de 18 martie.

Saras Sarasvathy, profesor la Darden School of Business din cadrul University of Virginia, s-a hotarat sa afle care sunt trasaturile determinante ale antreprenorilor de succes, dincolo de miturile legate de creativitate si apetenta pentru risc.

Studiul a inclus 45 de subiecti dintre cei 245 care indeplineau criteriile stabilite de Saras, si anume: cel putin 15 ani de experienta antreprenoriala, lansarea mai multor companii si cel putin una dintre companiile fondate sa fie listata pe bursa.

Ulterior, prin intermediul unui coleg de la IMD business school din Switzerland, studiul a fost extins si asupra managerilor de corporatii, pentru a putea compara rezultatele.

Iata si cateva dintre cele mai interesante concluzii ale studiului:

Setarea de obiective
Daca liderii corporatisti au setate obiective clare si vor incerca sa aleaga cea mai buna cale pentru a atinge acele obiective, antreprenorii au un mod de a actiona complet diferit. Ei nu pornesc la drum cu o imagine clara asupra produsului pe care-l vor vinde si rezultatelor pe care le vor obtine, ci au o idee aproximativa despre ceea ce vor sa faca, sunt nerabdatori sa o aduca pe piata cat mai repede si mai ieftin posibil si, pe parcurs, vor aduce nenumarate modificari ideii initiale pana va ajunge la forma finala.

Business planning
Daca managerii de corporatii vor planifica totul in cele mai mici detalii, vor avea nevoie de analize de piata si bugete pentru a lansa un produs, antreprenorii au aratat aversiune fata de orice tip de planificare prea detaliata, in special fata de cercetarea de piata. Din perspectiva antreprenorilor, ceea mai buna cercetare de piata este intrarea pe piata cu un prim produs si gasirea primului client. Nicio informatie din tabele nu poate inlocui feedback-ul pe care-l primesti din piata.

Predictii
Un manager de corporatie se va baza pe predictii privind evolutia pietei, in timp ce antreprenorii le ignora pur si simplu. Acestia fie nu cred ca viitorul poate fi prevazut, fie nu sunt interesati sa-si desfasoare activitatea intr-o zona care este atat de previzibila.

Studiul concurentei
Managerii sunt concentrati puternic asupra concurentei, urmaresc cu atentie cotele de piata si miscarile competitorilor. Antreprenorii insa au aratat un interes foarte scazut pentru acest aspect: “Concurenta este un factor secundar, sa te preocupi de ea este ca si cum ai pune caruta in fata boilor”, spune unul dintre subiectii studiului.

Respingerea limitelor
Managerii chestionati au stabilit un plan de actiune in cadrul limitelor date: pornind de la produsul definit si piata caruia i se adreseaza, au identificat profilul clientului si strategia de marketing si de vanzari. Antreprenorii in schimb au ignorat limitele impuse, identificand oportunitati in alte 18 piete decat cea definita initial.

Mai multe informatii despre studiul citati gasiti pe Inc.com (multumesc Oanei pentru sugestie).

Momentan se pare ca firmele au scapat si de impozitul minim, si de impozitul forfetar (care ar fi trebuit introdus de la 1 ianuarie). In plus, revine in forta impozitul de 3% pentru microintreprinderi, impozit la care se renuntase in 2010, microintreprinderile fiind obligate sa treaca la impozitul pe profit de 16%.

Pana pe data de 31 ianuarie, firmele mai pot inca opta pentru statutul de microintreprindere. Sa vedem care ar fi avantajele.

Intrucat incasarea veniturilor sub forma de drepturi de autor nu mai este o solutie pentru antreprenori (pentru ca, in cazul in care aceste venituri sunt repetitive, trebuie platite si contributii sociale), principala varianta ramane incasarea veniturilor din dividende (impozitate cu 16% si scutite de plata contributiilor sociale).

Astfel, in cazul unui IMM, daca antreprenorului ar incasa dividende din firma, ar avea de platit un impozit de 16% pe profitul brut, apoi un nou impozit pe dividende de 16% din profitul net.

In cazul unei microintreprinderi, antreprenorul ar plati un impozit de 3% din venitul total, plus un impozit de 16% din profitul net (= venituri – cheltuieli – impozitul de 3%).

Conditiile de baza pe care trebuie sa le indeplineasca o firma pentru a putea deveni microintreprindere:

- sa aiba intre 1 si 9 angajati

- cifra de afaceri de pana in 100.000 euro

Daca vreti sa vedeti care varianta v-ar avantaja mai mult, completati mai jos veniturile si cheltuielile firmei:

Sursa imagine: woodsy

Una dintre preocuparile de baza ale unui antreprenor – pe langa cresterea cifrei de afaceri – este evitarea legala a platii impozitelor (numita si optimizare fiscala). Cum face Google sa evite plata a peste 1 miliard de $ anual sub forma de impozite? Folosind 2 strategii legale (subliniez din nou termenul, pentru ca nu discutam aici despre evaziune fiscala) numite “Double Irish” si “Dutch Sandwich“.

Mai pe larg, iata traseul complet al banilor care intra in buzunarele Google, dupa cum este el prezentat in graficul interactiv publicat de BusinessWeek:

1 – Google Inc. (California) cedeaza drepturile offshore de proprietate intelectuala (asupra motorului de cautare, sistemului de advertising, sistemului Android etc) unei filiale irlandeze numite Google Ireland Holdings. In schimbul cesiunii acestor drepturi, Google Inc. primeste o suma modifica ce este impozitata in SUA cu 35%.

2. Google Ireland Holdings nu plateste niciun impozit in Irlanda, intrucat conducerea ei se afla in Insulele Bermude, ceea ce o scuteste de plata impozitelor.

3. O alta filiala irlandeza a Google numita Google Ireland Ltd. incaseaza 88% din vanzarile generate de Google in afara SUA (vanzari care asigura 53% din venitul total al Google). Pentru a nu plati impozit pe aceste sume, compania plateste – indirect – taxe de licenta (redevente) de 5.4 miliarde $ catre Google Ireland Holdings.

4. Daca redeventele ar fi transferate direct intre 2 companii irlandeze, sumele respective ar fi impozitate. Pentru a evita impozitarea, intra in joc o noua filiala, de aceasta data inregistrata in Olanda, Google Netherlands Holdings BV, care nu face altceva decat sa intermedieze transferul dintre cele 2 filiale irlandeze.

Rezultatul: o economie anuala de 1 miliard de dolari.

Sursa imagine: Garrison Photo

Pentru cei care nu sunt tentati de perspectiva de a face bani din blogging, m-am gandit sa fac o lista cu idei de afaceri online care nu necesita inclinatii literare. Nu sunt idei revolutionare, sunt lucruri care se fac deja sub o forma sau alta, dar care ar putea fi mai bine adaptate la nevoile consumatorilor:

1. Aplicatii pentru mobile
   In urma unui sondaj facut de Techcrunch, aproximativ 10% dintre dezvoltatorii chestionati au raportat vanzari de peste 400.000 unitati/an, la un pret mediu de 1$/unitate.  Ca sa va faceti o idee despre cum arata aplicatiile cele mai populare, aveti aici topul aplicatiilor pentru iPhone.
2. Teme premium de Wordpress
   Wordpress a ajuns de departe cel mai popular CMS. 55% dintre site-urile din lume sunt bazate pe Wordpress, numarul total fiind de peste 27 milioane de site-uri (site-urile create pe Wordpress.com si cele care folosesc CMS-ul Wordpress). Numarul total de teme Wordpress este de aproximativ 1300.Cat poate castiga un dezvoltator de teme comerciale? Chris Pearson, dezvoltatorul popularei teme Thesis a raportat o cifra de afaceri de peste 1.2 milioane $. Dezvoltatorii Elegant Themes au peste 40.000 de membri, taxa anuala de membru crescand de la 19$ la 39$, ceea ce le aduce cel putin 500.000 $/an (presupunand ca doar jumatate dintre membri sunt activi).
3. Agregatoare inteligente
   Exista din ce in ce mai multe site-uri de continut, suntem bombardati cu articole, stiri, produse, iar motoarele de cautare incep sa fie sufocate de SEO spam. Cand spun agregator nu ma refer la clone digg sau la agregari de-a valma ale feed-urilor RSS, ci la solutii inteligente de organizare si cautare a informatiilor.
4. Site de membership
   O idee nu foarte des intalnita in Romania, dar care prinde destul de bine in afara. Cateva exemple de astfel de comunitati: FuzzyYellowBalls.com, un site despre tenis, castiga 15.000 $/luna, Entrepreneurs-Journey.com, un site despre cum sa faci site-uri de membership, castiga 20.000$/luna, Elegant Themes, despre care am discutat deja putin mai sus, 500.000$/an. Practic, multe dintre ideile din acest post s-ar preta la modelul de membership.
   
5. PR online de nisa (pentru domeniul muzical, restaurante, medical, IT, imobiliar)
   Un PR de calitate presupune si o foarte buna cunoastere a domeniului de activitate si a jucatorilor din domeniul respectiv. Nu mai este suficient sa ai relatii la cateva cotidiene nationale si posturi TV, ci trebuie sa te pliezi cat mai bine pe nisa (incep sa fac alergie la cuvantul asta) clientului.
   
6. Marketing pentru software sau aplicatii mobile
   Numarul de aplicatii software creste spectaculos, prin urmare devine tot mai dificil sa razbesti pe piata si sa-ti aduci softul in fata concurentei. Serviciile de marketing pentru software devin tot mai necesare, ajutand dezvoltatorii sa isi pozitionezi produsul, sa stabileasca pretul si sa gaseasca cele mai bune cai de distributie si de promovare.
   


7. Integrator de servicii online (sau consultanta de acceptanta)
   Pe masura ce industria online creste si se dezvolta, apar tot mai multe servicii: de gazduire (unde trebuie sa stii daca alegi hosting in cloud, shared, VPS, server dedicat managed sau unmanaged), alegere CMS, servicii de email marketing, online marketing, SEO, copywriting, online advertising etc. Un proprietar de afacere mica, fara cunostinte de specialitate, care vrea sa aiba prezenta online dar nu are timp sa afle ce inseamna fiecare serviciu si ce tip de oferta sa aleaga ar putea apela la un integrator de servicii online, o persoana sau o firma care sa stie de ce ai nevoie, ce serviciu sa alegi, care-ti poate negocia tarifele si alege cea mai rentabila combinatie.
   
8. Conferinte si bootcamp-uri virtuale
   Tehnologia exista, internetul de mare viteza exista, cred ca vom asista pe viitor la tot mai multe evenimente virtuale. Ca un exemplu, Facebook Success Summit care a avut loc la sfarsitul anului trecut a strans peste 2500 de participanti. La un tarif mediu de 200$/persoana, ajungem la incasari de 500.000$ dintr-un singur eveniment. Evident, sunt de luat in calcul costurile de promovare si costurile cu speakerii, dar tot ramanem cu niste cifre interesante.
   
9. Agent literar online
   Se stie deja ca editurile clasice isi retin cea mai parte din incasarile unei carti, autorului revenindu-i intre 8 si 10%. Exista servicii de self-publishing si print on-demand, dar partea cea mai grea nu este publicarea cartii, ci promovarea ei. Un agent literar online ar sti care este traseul optim pentru o carte, de la editarea materialului brut, la alegerea platformei de publicare, pregatirea pentru print, stabilirea publicului tinta si a campaniei de promovare.
   
10. Retea sociala de angajari
    Este clar pentru toata lumea ca site-urile de anunturi de joburi incep sa piarda teren. Oricine a publicat vreodata un anunt de recrutare stie ce inseamna sa fii nevoit sa parcurgi 500 de CV-uri fara nicio relevanta pentru jobul postat si sa nu poti alege nici macar 5 candidati pe care sa-i chemi la interviu (ca sa nu mai vorbim de cati candidati chiar se prezinta la interviurile programate). Ca o incercare de a rezolva problema relevantei CV-urilor au aparut site-urile de joburi de nisa, dar si ele incep sa se confrunte cu aceleasi probleme.O posibila rezolvare ar fi o retea sociala pentru angajari, in care un candidat care trimite CV-uri aiurea sau nu se prezinta la interviuri sa primeasca rating negativ si sa nu mai poata trimite alte CV-uri. In felul acesta, candidatii s-ar gandi de 2 ori inainte sa faca spam cu CV-uri pe timpul si banii angajatorilor.
11. Broker de business-uri online
    Un broker de business online ar putea sa-ti obtina o finantare sau sa-ti gaseasca un cumparator pentru afacerea ta, urmand sa-si retina un comision din valoarea tranzactiei. In SUA exista deja astfel de firme, insa in Europa nu sunt la fel de des intalnite (poate si pentru ca piata este foarte segmentata).
    
12. Platforme de vanzari
    Intrucat apar din ce in ce mai multe produse si servicii similare, devine din ce in ce mai greu sa le vinzi. Prin urmare, platforme de vanzari bazate pe ideea de comunitate vor castiga tot mai mult teren (recomandari de la cunoscuti, group shopping, cluburi private de shopping online).
    
13. Grup online de investitii
    In ultima perioada remarc un interes crescut pentru tranzactiile pe bursa sau Forex. Pentru ca e greu sa te specializezi in tranzactii bursiere si e riscant sa joci pe bursa fara a sti ce faci, ai putea sa te inscrii intr-un grup de investitii care, in schimbul unei taxe lunare, ti-ar furniza sfaturi de specialitate privind investitiile pe bursa.

Resurse suplimentare:
- YCombinator: Startup Ideas We’d Like to Fund
- Techcrunch: Seven Technologies That Will Rock 2011

Intr-o prezentare sustinuta la Startup School in urma cu 2 luni, Andrew Mason, fondatorul Groupon, povesteste despre inceputurile startup-ului sau. Cateva dintre ideile expuse:
- Groupon a inceput initial ca o platforma de cauze sociale numita The Point
- Planul lor de promovare era sa devina virali, ceea ce nu s-a intamplat.
- Cele mai bune unelte nu sunt intotdeauna si cele mai cool. De exemplu, email marketing-ul este in continuare cea mai buna metoda a lor pentru a atrage clienti
- Cea mai buna calitate a lui ca CEO este ca este groaznic ca CEO, ceea ce-l forteaza sa angajeze oameni priceputi
- Sfatul pentru antreprenorii la inceput de drum: Quit now! Ca antreprenor, vei vrea sa renunti de mii de ori, vei munci non-stop, nu vei mai avea o viata normala, te vei gandi la produsul tau si in somn, vei uita ce inseamna emotiile umane.

Watch live video from Startup School on Justin.tv

Despre proiectele participante la VentureConnect voi vorbi intr-un articol separat, acum as vrea insa sa trec in revista impresiile legate de eveniment.

- Au fost cateva proiecte foarte bune, care au venit cu toate lectiile facute: prezentare buna, echipa experimentata si capabila sa implementeze proiectul, idee testata pe piata, model de business clar, orientare spre piata globala, estimari financiare atragatoare. Ma bucur sa vad ca antreprenorii din online incep sa treaca de la efervescenta generarii de idei de afaceri, la preocuparea pentru generarea de business-uri viabile.

- Multi antreprenori au in continuare probleme in a sustine un pitch. Cateva dintre cele mai frecvente greseli:

• Foarte multi dintre cei care au prezentat nu reuseau sa se incadreze in timpul acordat (8 min), prin urmare am vazut multe prezentari care s-au oprit inainte sa ajunga la punctele esentiale, si anume descrierea modelului de business si prognozele financiare.
• Se insista prea mult pe descrierea proiectului si prea putin pe descrierea business-ului. Detaliile tehnice si de functionare ar trebui pastrate pentru discutiile ulterioare cu investitorii interesati. In pitch-ul initial ar trebui insistat mai mult pe elementele care fac ca acel proiect sa fie un business atragator: cresteri ale numarului de useri/clienti, evolutii ale incasarilor, estimari financiare, cifre despre piata/concurenta si mai putin (spre deloc) pe lista completa de features.
• Notiunea de avantaj competitiv este prost inteleasa, cel putin dupa parerea mea, si  ma refer aici in special la antreprenorii din sala, cei care au pus intrebari speakerilor. Se insista foarte mult pe ideea unei diferentieri absolute: ce are aplicatia ta si n-are Groupon, ce are aplicatia ta si n-are Adobe etc.Parerea mea este ca ce are aplicatia ta si n-are X este irelevant, cel putin din punctul de vedere al investitorului. Nu conteaza ca tu ai versiune de mobil si concurentul tau n-are, sau ca tu oferi si export de date si concurentul tau nu, sau ca aplicatia ta este mai usor de folosit. In orice moment, concurenta ta poate implementa feature-ul cu care te lauzi si te poate lasa fara avantajul de baza. Adevaratul argument in fata unui investitor e altul: ce ai TU in plus, nu ce are APLICATIA ta.Cu alte cuvinte, cu ce argumente ii poti demonstra investitorului ca TU (=echipa de fondatori) esti capabil sa faci un business din aplicatia ta. Iar aici, cele mai bune argumente sunt legate de istoricul tau (afacerile pe care le-ai mai facut si au mers – care arata ca stii ce presupune un business – si nu doar experienta de x ani in programare – care arata doar ca stii sa programezi) si istoricul business-ului actual (vanzari, numar de clienti, rata de crestere, rata de profit etc).

Dincolo de aceste amanunte, cele doua editii de pana acum ale VentureConnect cred ca sunt o reusita. Ne-au aratat ca avem proiecte in Romania care pot atrage finantare de jumatate de milion de euro, ne-au aratat ca exista investitori dispusi sa finanteze proiecte romanesti si ca exista antreprenori capabili sa creeze business-uri mari. Era nevoie doar de cineva care sa-i puna in contact pe toti, si VentureConnect a reusit pana acum s-o faca foarte bine.

Foto: @Rostefan