Daca ati fost la evenimentele despre antreprenoriat din ultimele luni, probabil i-ati auzit pe Vlad Stan sau Dragos Manac vorbind despre “Lean Startup“, un concept foarte popular in Statele Unite. Daca v-ati intrebat ce inseamna, dar n-ati avut rabdare sa parcurgeti toate graficele si diagramele, cititi mai departe, s-ar putea sa va intereseze.

Cum a aparut Lean Startup

Cel care a vorbit primul despre metodologia Lean Startup a fost Eric Ries, autor al blogului Startup Lessons Learned, antreprenor in serie (cel mai recent startup fondat fiind IMVU, un social network 3D care obtine venituri lunare de 1 milion $), venture advisor si declarat de Business Week “Best Young Entrepreneurs of Tech” in 2007.

Eris Ries a observat ca toate startup-urile de succes repeta un anumit pattern: PayPal a inceput prin a face criptografie si plati prin Palm Pilot si a ajuns mai important sistem de plati online. Flickr a inceput ca un joc online multi-player si a devenit printre cele mai folosite site-uri de foto sharing. Microsoft a inceput cu un interpreter de BASIC si a ajuns cel mai popular sistem de operare.

Ce au in comun toate aceste startup-uri? Au trecut prin foarte multe iteratii ale dezvoltarii produselor pana au gasit formula de succes. Prin urmare, premisa de la care porneste un “lean startup” este urmatoarea: daca reduci timpul dintre iteratiile majore, iti cresti sansele de succes.

Principiile de baza ale Lean Startup

Metodologia aLean Startup are la baza trei concepte:

1. Customer Development Model, o teorie ce sustine testarea rapida a ipotezelor privind piata, produsul, nevoia, clientii, dezvoltand un produs cu un set minim de features (MVP - Minimum Viable Product) si validandu-l cat mai repede pe piata. In loc sa intrebam potentialii clienti ce features isi doresc si sa dezvoltam ani de zile “produsul perfect”, trebuie sa identificam produsul minim care rezolva o nevoie si pentru care clientii ar fi dispusi sa plateasca. Teoria a fost dezvoltata de Steve Blank, fondator a 8 startup-uri din Silicon Valley, in prezent mentor si profesor la Stanford, Berkeley si Columbia Business School.

2. Folosirea platformelor existente: FOSS (free/open source), user-generated content, cloud computing sunt tehnologii care ne permit accesul cu costuri minime la platforme software sau echipamente hardware. In loc sa reinventam roata de fiecare data, in loc sa dezvoltam de la zero propriul nostru CMS sau propriul nostru soft de facturare (aici exemplele pot continua), este recomandabil sa folosim produsele deja existente care, cu mici modificari, pot raspunde suficient de bine nevoilor noastre si care ne permit sa lansam mult mai repede produsul pe piata.

3. Agile Development – spre deosebire de modelul de tip Waterfall, care presupunea dezvoltarea secventiala a unui produs in vederea obtinerii formei finale, Agile Development sustine dezvoltarea prin iteratii si experimentari. Nu dezvoltam un produs despre care ne imaginam noi ca va cuceri piata, pentru ca riscam sa petrecem ani de zile lucrand la un produs pe care nu-l vrea nimeni.

Un Lean Startup va lansa un prim produs cat de repede va putea, chiar daca are bug-uri, chiar daca nu are un design prea reusit, chiar daca nu are toate feature-urile pe care ar trebui sa le aiba. Iar urmatoarele iteratii ale produsului se vor face nu la intervale de luni, ci la intervale de zile sau minute. Cu cat testezi mai repede pe piata produsul, cu atat mai repede piata iti va arata daca mergi sau nu in directia buna.

Teoria este mult mai complexa, dar cam acestea ar fi principiile de baza. Si tinand cont ca am vazut chiar acum cateva zile, la Startup School, o aplicatie la care fondatorul ei lucrase timp de 3 ani fara sa o testeze pe piata, cred ca ne-ar prinde si noua bine sa fim putin mai “lean”.

—————
Sursa foto:

Tags: Eric Ries, lean startup, MVP, Steve Blank