Daca nu simti ca ai pierdut total controlul, nu mergi indeajuns de repede.

Mario Andretti

In contextul unei lumi inca zdruncinate de efectele crizei economice si de impactul implicatiilor sale morale, Jim Bagnola a vorbit la Cluj (17 nov.) si la Bucuresti (24 nov.), in cadrul conferintelor organizate de HPDI, in fata a peste 200 de manageri, tineri profesionisti si antreprenori romani despre cum putem rade in fata crizei si, implicit, despre cum sa gestionam schimbarea atat de necesara la nivel individual si la nivelul societal.

Jim, ales in topul celor mai influenti speakeri din lume pe teme de leadership, si-a setat ca obiectiv sa contureze oameni profesionisti oriunde calatoreste si reuseste sa faca exact acest lucru de 10 ani de cand vine in Romania.

Schimbarea a fost mereu perceputa ca fiind negativa datorita faptului ca nu putem sa o prezicem si sa o controlam dar cheia depasirii ei o reprezinta adaptarea, re-alinierea, performanta in noul context si, in final, evolutia ca persoana si profesionist. Asa cum a spus Jim, cand suntem confruntati cu o criza, cu o schimbare brusca, neasteptata si nedorita, este natural sa fim suparati – este, insa, nenatural sa continuam sa fim suparati!

L-am intrebat pe Jim ce parere are, la nivel simbolic, despre semintele pe care le plantam in inimi si minti in aceste vremuri schimbatoare/de schimbare.

1. Cat de mult si de ce radeti in fiecare zi?

Pentru ca rasul este, de fapt, opusul raspunsului pe care corpul il ofera la stres. Reactia la stres determina eliberarea in organism a unor elemente chimice toxice deci, in momentul cand se produce o criza, in mod normal, intram in starea de fight or flight – este un raspuns natural. Rasul permite crearea neuropeptidelor la nivel fiziologic – rasul readuce sangele la nivelul cortexului – este, asa cum am spus, opusul raspunsului pe care corpul il ofera la stress. Rasul ne face sa fim mai constienti si lucizi. Unul din partenerii mei de training mi-a spus odata – cand eram suparat din cauza anularii unui zbor: Esti suparat, nu? Daaa… Pai, atunci de ce nu practici unele din lucrurile pe care le predai in cursurile tale? Si am ras si am realizat din nou ca rasul te readuce in control.

2. Spuneti de fiecare data ca misiunea dumneavoastra ca trainer si coach este aceea de a dezvolta oameni profesionisti. Avand in vedere ca toti avem certificate si diplome de project management, de NLP, etc., cum ati organiza examenul pentru obtinerea unui certificat de umanitate/om profesionist?

De fapt, chiar am in cartea mea o serie de sapte lectii despre cum sa devii un om profesionist si am dezvoltat si un system de evaluare – sunt extreme de simple. Prima lectie se refera la cat de mult iti iubesti munca, a doua iti pune o intrebare – iti folosesti calitatile / talentul pentru a face un serviciu oamenilor, iti place sa ii ajuti pe ceilalti oameni (majoritatea cred ca este doar un job dar, de fapt, este doar o forma de ajutor), a treia este chiar subiectul acestui curs – iti iesi dn minti din cauza schimbarii?, iti pastrezi controlul mental?, cat de des iti iesi din minti? Si cum putem sa contracaram asta? Si tocmai de aceea vorbim acum despre psihologia acestui control mental, despre revenirea rapida in starea de control si despre re-alinierea la noua realitate.

A patra lectie – te vezi pe tine insuti, iti folosesti puterea mentala sa te vezi pe tine insuti in pozitia pe care ti-o doresti? – pentru ca auzim atat de des personae spunand – Eu nu ma vad facand asta nicidecum! si nu o sa faca – acesta este modul in care functioneaza creierul, proiecteaza si creeaza realitatea vorbita. A cincea – stii ceea ce pretuiesti cel mai mult in viata? pentru ca daca iti cunosti valorile, este usor sa iei decizii si daca nu iti cunosti valorile, o sa faci compromisuri si, in primul rand, nu o sa-ti placa de tine insuti si va fi dificil sa iei o decizie. Plecand de la aceasta idee, lectia sase se refera la faptul ca daca nu stii incotro mergi, mai multa viteza nu o sa ajute la nimic. Trebuie sa-ti conturezi o misiune – Dumnezeu nu o sa coboare din ceruri sa-ti spuna – Ghici ce? Uite-ti misiunea! – nu, tu ai aceste calitati, aceste aptitudini, tu vrei sa ajuti lumea in acest fel si nu o sa lasi schimbarea sa-ti intrerupa parcursul, o sa realizezi obiective si poti sa te vezi inca de pea cum facand asta. Ultima lectie, lectia cu numarul sapte – o sa am grija de mine insumi si o sa-mi reincarc bateriile de-a lungul calatoriei pentru a-mi implini scopul – astfel, o sa meditez, o sa mananc correct, o sa ma odihnesc cum trebuie, etc.

3. In acest context, in ce masura considerati ca aceasta criza economica prin care trecem, este, de fapt, o criza morala?

Este o criza moral de anvergura si incepe cu Statele Unite. Sistemul bancar a profitat de lipsa de control, de lipsa de control guvernamental si legislative. Au trisat – o sa-ti imprumut banii acestia chiar daca, sa nu mai spui la nimeni, nu o sa poti sa-i returnezi – pentru ca eu castig bani daca ti-i imprumut. Mai tarziu, tu o sa esuezi, o sa-ti pierzi casa si tot ce ti-a ramas dar mie nu-mi pasa. Deci oamenii au facut asta si au intercut masura… Un total esec moral al Statelor Unite… al sistemului bancar si al nostrum, ca indivizi – imprumutam bani pe care nu putem sa-I dam inapoi, cumparam lucruri pe care nu putem, de fapt, sa le platim si astfel datoria creste din ce in ce mai mult – am determinat aceasta criza la nivel individual – a fost o alegere personala.

4. Daca ar fi sa preparati un elixir special pentru oameni de succes, cata educatie si cat talent ati adauga in creuzet?

Stii, oamenii nu trebuie sa se opreasca din procesul de invatare la nivelul cunostintelor. Stresul zadarniceste intregul potential al individului iar, in acest sens, oamenii au inceput sa aplice tehnici de meditatie. Acest fenomen este in creste in Statele Unite si pentru ca sistemul nostrum educational esueaza. Voi aveti intreaga cunoastere, eu trebuie doar sa o descopar si sa va determine sa o constientizati – acesta este rolul profesorului. Si fiind professor – eu sunt un professor corporatist – job-ul meu este sa-ti ofer tie sansa sa intelegi ca aceasta cunoastere este deja structurata in constiinta ta.

Daniel Daianu este un nume cunoscut in mediul de afaceri romanesc: profesor de economie, fost economist sef al BNR si ministru de finante al Romaniei in perioada 1997-1998. In cadrul unei recente conferinte despre modelul est-european de crestere economica, am avut ocazia sa-l provoc pe domnul Daianu la o discutie despre rolul si locul antreprenoriatului in misiunea de iesire din criza. Dialogul s-a prelungit si catre imaginea de super-eroi pe care o serie de antreprenori adevarati o pot dobandi prin stabilirea unui nou si imbunatatit framework de dezvoltare economica. Va las, astfel, sa asistati la un pitch deghizat in interviu – pentru investitia in mentalitatea voastra antreprenoriala.

In mediile de afaceri straine, exista din ce in ce mai mult perceptia ca economiile instabile/proaste sunt benefice pentru dezvoltarea mediului antreprenorial. In ce masura este valida aceasta perspectiva pentru start-up-urile si initiativele de business din Romania?

Nu impartasesc aceasta opinie. Sa ne gandim la ariile din lume care sunt recunoscute pentru intensitatea procesului de inventie si inovatie; ma refer la Sillicon Valey, in SUA, triunghiul din Carolina de Nord si Cambridge (Mass), tot in SUA, Bangalore in India. A gandi ca instabilitatea funciara stimuleaza spiritul de intreprindere mi se pare o citire deformatoare a realitatii. Este drept ca, daca prin spirit antreprenorial inteleg trading, arbitraj…. am putea accepta o asemenea teza. Dar foarte departe de acceptia pe care o consider fireasca. Si cum poti dezvolta afaceri noi daca nu ai acces la credit, daca mediul de afaceri inseamna instabilitate fiscala si de reglementare, etc.? Deci nu impartasesc acest punct de vedere care ar avea o inferenta aiuritoare: sa cream cat mai multa instabilitate intr-o economie daca dorim sa stimulam spiritul de intreprindere.

Cat de mult credeti ca este prea riscant pentru un roman sa devina antreprenor in aceasta perioada si cat de sigur este sa ramana angajat cu tentative after workhours in domeniul antreprenoriatului?

Nu toti oamenii sunt inzestrati cu spirit de intreprindere. Aceasta este o inzestrare rara. Iar in perioade de criza adanca, inclinatia pentru a asuma riscuri este, statistic vorbind, in diminuare. Asa cum arata criza de acum, statul a fost obligat sa intervina pentru a diminua riscuri sistemice care au amenintat functionarea economiilor. Dar exista oameni care deslusesc oportunitati in perioade de criza — potrivit semnului lingvistic din alfabetul chinezesc: unde exista criza este in acelasi timp si oportunitate. Insa nu la traderi ma refer ci la cei care pun pe picioare afaceri noi, care ajuta la iesirea din criza, care creeaza noi locuri de munca, etc. Aceasta situatie este valabila si pentru Romania, chiar daca mediul nostru de afaceri este mai putin prietenos in raport cu standardele din UE (gandindu-ma la afaceri curate, oneste).

In ce proportie credeti ca luciditatea planurilor de afaceri si calitatea ideilor antreprenorilor romani pot suplini lipsa investitiilor si a infuziilor de capital in raport cu antreprenorii straini?

Nu pot da un raspuns care sa judece definitiv comunitatea oamenilor de afaceri autohtona. Observ insa unele performante individuale exceptionale. Este aceeasi logica pe care o intalniti pe piete: o persoana poate bate piata, dar piata in ansamblu nu se poate bate pe sine!

In raport cu re-analizarea modelului de crestere economica la nivel global, exista documentare precum Zeitgeist Addendum care prezinta conspiratii mondiale in privinta sistemului bancar si a incurajarii consumerismului exagerat. Cat de mult trebuie sa urmam directiile unui G20 (ce incurajeaza cheltuirea cotidiana, in contextul crizei, in dauna economisirii prin fonduri straine de investitie) si cat de mult trebuie sa devenim persoane care se bazeaza pe surse multiple de venit?

Criza ne-a aratat clar ca nu este o strategie buna sa ne axam pe consum si investitii in mall-uri. Solutia ar fi sa punem accent mai mare pe economisirea interna si pe productia de bunuri destinate atat exportului, cat si acoperirii cererii interne.

Hotelul Carol Parc, 18 februarie 2010. Atmosfera selecta, de secol XIX tarziu. Oameni de afaceri, investitori, specialisti in economie si un speaker recunoscut: Daniel Daianu. Toti absolventi ai universitatilor de top din Statele Unite si Europa. Discutii si dezbateri, de secol XXI anticipat poate prea devreme. Intalnirea, organizata de Ivy Club Romania, ajuns la 1 an de existenta, exact la timp.

Tema centrala a conferintei din seria Ivy & Excellence s-a bazat pe un exercitiu auto-impus al participantilor, acela de a reanaliza, pe baza insight-urilor oferite de ministrul de finante al Romaniei din perioada 1997 – 1998, modelul de crestere economica al regiunii central-est europene in contextul crizei si al revenirii pe linia economica de plutire.

Viziunea in care tarile din regiune par sa se complaca este aceea ca procesul de recuperare este in desfasurare si ca, doar cu o relativa intarziere, atat companiile cat si economiile nationale vor avea din nou cresteri economice similare cu anii anteriori. Daniel Daianu a prezentat insa si o viziune realista a contextului, explicand faptul ca aceasta nu este o perioada normala de recesiune, criza avand de aceasta data radacini structurale bazate pe dezechilibre globale.

Astfel, perioada ce va urma va fi una a „asteptarilor diminuate si a incertitudinilor crescande”, solutia conceptuala de baza fiind cea a diferentierii intre managementul de criza si regandirea modelului de crestere, de la forma politicilor publice la strictetea regulilor de piata.

Globalizarea a fost pusa in discutie odata cu insasi limitele ei, una din problemele majore ale regiunii central-est europene in momentul de fata fiind lipsa de capital datorata dominatiei bancilor straine (afectate de criza) asupra pietelor locale. Astfel, pietele vor incepe sa tolereze deficite externe din in ce mai mici, iar atentia se va indrepta spre diminuarea datoriilor publice si private.

Pe masura ce intreg centrul guvernarii economice a lumii se va indrepta spre Uniunea Europeana si G20, procesul de globalizare va trebui gestionat mult mai exact astfel incat ciocnirile pe care capitalismul salbatic le poate provoca sa fie macar anticipate. Astfel, desi interventia publica nu reprezinta o solutie intr-o piata regionala macar superficial libera, libertatea economica nu inseamna deregularizarea totala a pietei. Speculatia financiara precum si intarzierea aparitiei unei noi generatii adaptate de tehnologii si politici publice pot determina gauri uriase in structurile de finantare si capital asigurate mediilor din aceasta regiune, considera Daniel Daianu.

Finalul conferintei a incercat sa sparga, oarecum, un cerc vicios. Veriga lipsa, capitalul ce lipseste Romaniei pentru a reveni la o crestere economica de 6-7% pe an este reprezentat de fondurile europene care ar putea amplifica in mod considerabil produsul intern brut (un exemplu dat de Daniel Daianu este acela al infrastructurii si al guvernelor locale spaniole, dezvoltate in mare parte pe fonduri europene). Specialistii in scrierea de proiecte sunt, insa, momentan, din ce in mai multi in mediul privat, iar suportul institutiilor statului pentru antreprenorii ce vor sa acceseze aceste fonduri este limitat.

Planul major se bazeaza pe stimularea economiilor si investitiilor autohtone, dezvoltarea creativitatii si inovatiei in mediul romanesc de afaceri fara de care Romania nu poate supravietui intr-o Uniune Europeana care isi pierde ea insasi, nivelul global de competitivitate in fata gigantilor din umbra, China si India.

Unul dintre cele mai interesante articole citite in ultima vreme (imi pare rau, am uitat pe ce blog l-am vazut recomandat) ii apartine lui Jason Calacanis, un antreprenor/reporter din Silicon Valley.

Cateva dintre provocarile carora ar trebui sa le faceti fata ca antreprenor, conform articolului:

- Sa concediezi jumatate dintre angajati
- Sa concediezi inca o data jumatate dintre angajati 3 luni mai tarziu
- Sa iti petreci 20 de ore pe saptamana in amenintarile furnizorilor cu care incerci sa renegociezi contractele
- Sa concediezi a treia oara jumatate dintre angajati
- Sa fii amenintat cu procese
- Sa nu mai dormi bine de 6 luni
- Sa ai zeci de clienti care nu-si mai pot achita facturile

Nu o sa va fur placerea lecturii, va las sa descoperiti si recomandarile lui Calacanis pentru antreprenorii loviti de criza.